Vinul francez

Vinul în Franţa

Vinul este pomenit în Franţa încă din sec. 6 î.Ch., multe dintre regiuni producând vin în perioada romană. Renumele vinurilor din Franţa datează însă din perioada Renaşterii.Les grands crus din Gironde sau Cote d’Or erau servite la toate marile curţi ale Europei. Le Clos De Vougeot era vinul papilor şi al regilor, Corton a fost vinul preferat de Voltaire,

Montrachet era preferatul lui Alexandre Dumas, care îl bea în genunchi şi scoţându-şi pălăria, Chambertin era vinul gustat cu mare plăcere de Napoleon. Acesta din urmă şi spunea, la un moment dat, că fiecare om are dreptul să bea un pahar de vin. După ce îl bea, devine alt om. Dar şi acela are dreptul la un pahar de vin! Nu doar tradiţia şi profesionalismul situează Franţa pe primul loc în Europa în lumea vinului, ci şi aspectul senzorial. Putem spune că Franţa în sine e asemenea vinului. Ca ţară, oferă celor care vor să o guste aceleaşi senzaţii de reconfortare, prospeţime, plăcere, viaţă, culoare şi spirit. Şi tot asemenea vinurilor de calitate, lasă în urma întâlnirii cu ea senzaţii care durează. În Franţa sunt peste 500 de mii de viticultori şi circa 1,2 milioane hectare cu viţă de vie, iar producţia medie anuală este în jur de 60 milioane hectolitri, peste 40% fiind vinuri cu denumire de origine controlată. Franţa e sursa multor soiuri de struguri, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Pinot Noir sau Sauvignon Blanc, care se regăsesc acum pe tot globul, de asemenea multe tehnici de producere şi stiluri de vin fiind copiate în alte ţări producătoare de vin. Numeroase soiuri de struguri sunt cultivate în Franţa, atât soiuri recunoscute în lumea întreagă, cât şi soiuri locale obscure.

Din multe puncte de vedere, vinurile franceze au mai degrabă o identitate regională decât una naţională. Nivelele de calitate şi preţuri sunt extrem de variate, unele vinuri fiind produse pentru consumul imediat, pe când altele sunt destinate păstrării îndelungate.

Appellation d'Origine Contrôlée (AOC). Cele mai alese vinuri din Franţa poartă distincţia de appellation d’origine contrôlée, AOC, denumire de origine controlată, care se bazează pe o ierarhie a regiunilor geografice recunoscute ca producătoare a celor mai bune vinuri. Prima în ierarhie e regiunea. În interiorul regiunilor se află districtele, în interiorul acestora sunt comunele, care conţin podgoriile, printre care şi celebrelechateaux (proprietăţi din jurul castelelor). Pentru a obţine aceste denumiri, vinurile trebuie să fie produse în interiorul unor regiuni specifice şi trebuie să se ridice la înălţimea unor standarde în ceea ce priveşte sortimentele de struguri, conţinutul de alcool, cantitatea recoltei şi tehnicile de creştere a viţei de vie şi a producerii vinului. Între regiunile mai mici, unele chateaux sau comune primesc grade de calitate cavillages sau superieur, precum şi grand cru („recoltă excelentă”). Toate vinurile din categoria AOC sunt analizate şi testate. Această legislaţie foarte strictă garantează o calitate excelentă a vinurilor AOC. Cuvântul appellation (origine) este adesea înlocuit cu numele locului de origine, de exemplu Appellation Beaujolais Controlée.

Cea mai vestită şi valoroasă regiune a Franţei este Bordeaux, urmată de Burgundia, Rhone, Loire, Champagne şi Alsacia. Ca urmare a ierarhizării AOC, Bordeaux conţine districte ca Medoc, care conţine comuna Pauillac, care la rândul ei, conţine treichateaux grand cru. Cele mai importante sortimente pentru vinurile roşii sunt Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc şi Merlot. Albul este reprezentat la loc de frunte de Chardonnay și Sauvignon Blanc.

Burgundia este mai mică decât regiunea Bordeaux. Conţine districtele Chablis (vinuri albe seci), Cote d’Or (vinuri roşii şi albe), Beaujolais (roşu) şi Macon (roşu şi alb). Vinurile albe sunt făcute din Chardonnay sau Aligote, vinurile roşii din Pinot Noir sau Gamay.

Regiunea Rhone produce mai ales vinuri roşii puternice şi corpolente din sortimentul de struguri Syrah. Loire este cunoscută pentru vinurile sale albe, cu ajutorul strugurilor Sauvignon Blanc şi Chenin Blanc.

În Champagne, definiţiile legale se extind asupra procesului de fermentare în sticlă, proces prin care este obţinut vinul spumant. Principalele soiuri sunt Pinot Noir şi Chardonnay.

Alsacia îşi defineşte vinurile sale, majoritatea albe şi seci, în primul rând prin varietatea de soiuri de struguri, producând Alsatian Riesling, Gewürztraminer, Pinot Gris şi Sylvaner.

Vin Délimité de Qualité Supérieure (VDQS). După AOC, vinurile VDQS sunt pe a doua treaptă a calităţii franceze. Există destul de puţine vinuri VDQS, acestea tinzând să se transforme în vinuri AOC după un număr de ani, astfel încât reprezintă o mică parte din producţia franceză. În 2005, reprezentau doar 0,9% din producţia totală de vin. Regulile de denumire a acestora trebuie să urmeze zona de producţie, varietatea de struguri, nivelul minim de alcool, metodele de creştere şi producere. Până în anul 2011, categoria VDQS se vrea a fi eliminată definitiv.

Vin de pays. Pe locul 3 în ierarhia calităţii vinurilor franceze, Vins de pays sunt vinurile de ţară ale Franţei. Spre deosebire de vinurile de masă, mai slabe calitativ şi în cazul cărora se specifică doar că sunt din Franţa, Vins de pays au desemnare geografică a originii, producătorii trebuie să trimită vinul la analiză şi testare, iar vinurile trebuie să fie făcute din anume varietăţi sau amestecuri.

Există 3 tipuri de vins de pays: regional, departamental şi local. Ca regiuni, în Franţa sunt 6, acoperind o mare parte a ţării. Cel mai expansiv e Vin de pays d’Oc, produs în regiunea mediteraneană a Franţei, urmat de Vin de Pays du Jardin de France, denumire aplicată vinurilor din întreaga vale a Loirei.

Vin de table | Ultimul loc în clasamentul calitativ al vinurilor franceze este ocupat de acest vin de table, vinul de masă, de consum universal, fiind foarte ieftin (un preţ care poate începe sub 1 euro). Aceste vinuri sunt, în general, consumate împreună cu masa de prânz, acasă, sau sunt folosite pentru coctailuri bazate pe vin.

Grand cru | Grand cru e o clasificare regională a vinului, care desemnează o podgorie renumită pentru reputaţia ei de a produce vinuri de mare calitate. Nu e o clasificare propriu-zisă a vinului, în schimb indică potenţialul locului din care provine, sau „terroir”-ul de care vorbeam. Este cel mai înalt nivel de clasificare a vinurilor AOC din Burgundia sau Alsacia. În Burgundia, există şi un nivel inferior, cunoscut ca Premier Cru.

Termenul a fost inventat de călugării cistercieni, în acele vremuri Biserica fiind principalul proprietar de podgorii. Călugării au studiat calitatea vinurilor din loturi distincte şi în decursul timpului au început să izoleze acele regiuni care, în mod constant, produceau vinuri cu arome, corp, culoare şi putere similare şi le-au ales numele de crus. Cele mai apreciate vinuri Grand cru sunt cele din Bordeaux, mai ales cele din jurul castelelor, de unde şi denumirea lor de chateaux.

Franţa este, în mod tradiţional, cea mai mare consumatoare a vinurilor proprii. Totuşi, consumul a scăzut în ultimii 40 de ani. În anii 1990, consumul pe cap de locuitor a scăzut cu 20 de procente. De aceea, producătorii francezi se bazează tot mai mult pe piaţa externă. Oricum, consumul a scăzut şi în alte pieţe potenţiale ca Italia, Spania şi Portugalia. Către care ne şi îndreptăm acum.